Cultura moderna este legata de statele nationale ca organizare politica, iar natiunile sunt intelese drept „comunitati teritoriale". Este vorba de comunitati ce sunt, in acelasi timp, comunitati istorice, economice, de limba si cu o anumita amplasare teritoriala, ce face parte din caracteristicile lor. Aceste comunitati includ mereu o componenta geografica.
Intre timp, s-au inregistrat schimbari importante ale intelegerii «spatiului politic», in legatura cu procesele de «transnationalizare» ce au loc din anii 1970 incoace. „In cursul «revolutionarii vitezei» (Paul Virilio), al «compresiunilor spatiu-timpului» (David Harvey) si al inovatiilor tehnologico-informationale (Manuel Castells), al migratiilor transnationale in «era migratiilor» (Stephen Castles), ca si al schimbului mondial de informatii, servicii, marfuri si capital, este vorba de «deteritorializarea» sau de «disparitia spatiului»"(Olaf Kaltmeier, Politische Raume jenseits von Staat und Nation, Wallstein, Goetingen, 2012, p.9). Entitatile politice majore nu mai includ neaparat spatiul (teritoriul) in definitia lor, caci nu mai depind strict de spa?iul dat. Capacita?ile de prelucrare industriala au redus dependen?a ?i au mutat unele accente. Relatia dintre politica si spatiu se cere, in consecin?a, conceptualizata din nou.
Pe de-o parte, politica se lasa conceputa tot mai mult nu doar ca activitate organizata, alaturi de economie, morala si celelalte, cat ?i ca „eveniment (Ereignis)" plasat in mediul unei „comunicari" eterogene si avand caracter de „dislocare (Verschiebung)". Pe de alta parte, „spatiul politic" actual capata caracteristici net diferite de „spatiul politic" mostenit din epoca „statelor nationale": este un spatiu ce se constituie prin interactiuni ale oamenilor intre ei si mediul inconjurator; este un „domeniu al multiplicitatii", fiind alcatuit din diferite perspective aduse d
