În Iran, noul preşedinte Hassan Rohani în vârstă de 64 de ani, ales în mod surprinzător în luna iunie încă din primul tur de scrutin a depus jurământul duminică în faţa Parlamentului de la Teheran, după ce fusese învestit în funcţie cu o zi mai devreme. O ceremonie la care au fost invitaţi pentru prima dată şi străini. Votul de încredere urmează să aibă loc peste o săptămână.
Neîncrederea, suspiciunile comunităţii internaţionale vizavi de noul lider de la Teheran erau tot mai mari. Cu toate că Hassan Rohani are reputaţia de a fi un diplomat pragmatic şi moderat, niciunul dintre liderii europeni invitaţi să ia parte la ceremonia de depunere a jurământului nu s-a deplasat la Teheran.
Preşedinţii Libanului, Armeniei şi Turkmenistanului au fost însă prezenţi la această ceremonie inedită. Singurul european de renume prezent a fost Javier Solana, fostul şef al diplomaţiei europene care participase la începutul anilor 2000 la negocierile nucleare cu Iranul.
Niciodată un lider iranian nu a fost confruntat cu atâtea sfidări cu câte va avea de luptat Hassan Rohani. Ţara sa este izolată pe plan internaţional, supusă unor sancţiuni fără precedent şi trăieşte sub ameninţarea unui război lansat de Israel şi SUA, pentru a pune capăt controversatului său program nuclear.
Pe plan intern, după opt ani de incompetenţă sub conducerea lui Mahmoud Ahmadinejad, criza economică tot mai acută este însoţită şi de o repulsie a unei părţi a populaţiei faţă de clasa politică.
Soarta sutelor de prizonieri politici este unul din dosarele spinoase cu care Rohani s-a trezit în braţe. Marja de manevră a noului lider de la Teheran este însă extrem de mică, iar situaţia nu riscă decât se acutizeze odată cu trecerea timpului. Rohani a promis mai multă "transparenţă" şi s-a declarat în favoarea unei "înţelegeri constructive". Totodată, însă, el a exclus orice suspendar
