În materialele acestei rubrici nu ne-am propus să lăudăm pe nimeni.Sunt alţii specializaţi şi motivaţi pentru astfel de preocupări. Am încercat să elaborăm sau să utilizăm analize (pe care le-am considerat competente) în vederea unor soluţii realiste. Ne-am concentrat asupra strategiilor şi politicilor agricole, dar nu numai. Şăgălnicia nu am considerat-o ca fiind un element de scădere la adresa subiecţilor ci mai degrabă un mod de a ne apropia de cititor, de a ne face mai uşor de înţeles. Am apreciat măsurile care, având o corectă fundamentare, păreau a fi logice şi corecte. Din păcate, pentru cele mai multe, scopul s-a pierdut în negura intereselor ascunse de cortina politică. În contextul comentariilor făcute, am remarcat două măsuri adoptate de către MADR. Prima dintre ele vizează reducerea TVA-ului la pâine. Consider că aceata este una din măsurile temerare, cu suficient de mare risc şi cu efecte (consistente) nu pe termen scurt. Atunci când dările sunt prea mari şi acestea inhibă dezvoltarea unui sector, trebuie relaxate. Deşi TVA-ul de 24% la pâine este ridicat, nu cred că acest lucru a contribuit la …inhibarea sectorului. Poate doar la dezvoltarea economiei subterane. Atunci când statul nu are mecanisme capabile (şi loiale) care să-i adune dările, soluţia este eliminarea sau reducerea acestora. Care pot fi urmările reducerii TVA-ului de la 1 septembrie la 9%? În primul rând se va înregistra o reducere a veniturilor la buget, venituri ce ar urma să crească odată cu aducerea la vedere a unei părţi din economia subterană. (În 2012 s-a înregistrat o evaziune de 50%, respectiv 916 mii tone la făină şi 67%, respectiv 1.212 mii tone la pâine) În analiza mea am avut în vedere materialul Patronatului Rompan care consideră că 80% din activitatea sectorului ar putea deveni fiscalizată. După părerea mea, preţul la pâine nu se va reduce, diferenţa de profit concentrâ