Mulţi dintre tinerii admişi la specialităţile pedagogice, pe locurile cu finanţare bugetară, au note foarte mici. Experţii sunt de părerea că dacă aceştia nu a fost în stare să înveţe mai bine în liceu, nu o vor face nici la universitate şi, în consecinţă, vor deveni profesori slabi.

După ce universităţile au tras linia la prima etapă de admitere un adevăr dureros a ieşit la iveală: viitorii dascăli au intrat la facultate cu note de 5 şi 6. La Pedagogie, Litere, Arte Plastice, Informatică, Matematică, Istorie şi Educaţie Civică, indiferent de universitate, mulţi tineri au prins locuri la buget chiar dacă abia au luat Bacalaureatul.

Astfel, la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă“, a fost înregistrată cea mai mică notă de intrare, 5,17 la specialitatea educaţia tehnologică, cu predare în limba rusă. Primul admis la această specialitate a fost cu 6,06. În grupa cu predare în română, situaţia este asemănătoare. Primul deasupra liniei are media de concurs 5.76, pentru absolvenţii din Chişinău şi Bălţi, şi 5.96 – pentru cei din alte localităţi.

Cel mai mare concurs, la engleză-română

La Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, care pregăteşte cadre didactice, media de admitere a fost una dintre cele mai joase. La specialitatea limba şi literatura română-greacă primul de deasupra liniei a intrat cu 5.87, la limba şi literatura română-latină, cu media de 6.84, şi limba şi literatura română-rusă, cu media - 6.91.

La Facultatea de Arte Plastice şi Design, dar şi la cea de Informatică şi Tehnologii Informaţionale în Instruire, din cadrul Universităţii „Ion Creangă“, la fel s-a intrat la buget cu note între 5 şi 6. Cele mai mari medii de admitere de la această instituţie au fost la specialităţile de la limbi străine, precum limba şi literatura engleză şi germană (medii între 9,38-9,28), limba şi literatura franceză şi engleză (medi