Ce materii noi ar trebui predate în şcoală? Să facem un exerciţiu. Ecologie? Istoria Asiei? Statistică? Psihologie socială? Fiecare are, sunt convins, o listă scurtă.
Vin şi eu cu o propunere. Teoria alegerilor.
În şcoala contemporană se studiază tot felul de lucruri. Cele mai multe sunt, nu mă îndoiesc, utile. Algebră, geografie, istorie medievală sau literatură. Însă ceva mi se pare cu deosebire bizar. Trăim, se spune, în regimuri democratice. Acestea se bazează pe consimţământul exprimat în alegeri. Cu toate acestea, noi nu studiem niciodată în şcoală ştiinţa alegerilor. Cu toate că rareori avem nevoie de acest gen de informaţie, suntem convinşi că este util să cunoaştem trigonometrie sau să aflăm despre istoria Franţei în secolul al XVII-lea. Iar despre alegeri nu aflăm nimic, cu toate că uneori suntem chemaţi şi de două sau trei ori la vot pe an. Nu vi se pare bizar?
Mai mult: într-o economie modernă facem mereu alegeri complicate în calitate de consumatori, de clienţi sau de acţionari. Un exemplu: elevii care doresc să intre la liceu listează ordinea preferinţelor. Acesta este un sistem de vot. După cum sisteme de vot sunt şi acelea folosite în diverse jocuri şi concursuri, când juriul acordă note şi face medii. Sau când se votează în consiliile de administraţie conform regulilor votului cumulativ sau ponderat (weighted).
Acum chiar avem de-a face cu un paradox. Recurgem frecvent la vot, în calitate de cetăţeni, acţionari, clienţi sau spectatori. Însă nici o instituţie nu ne "alfabetizează" în această privinţă.
Nu suspectez nici o conspiraţie. Cred că este vorba, pur şi simplu, de credinţa naivă că lucrurile sunt simple. Punem o ştampilă pe un nume de candidat sau pe o listă de partid, ridicăm o mână, apăsăm pe un buton.
În realitate, lucrurile nu sunt deloc simple. Iar dacă sunt mai complicate, aşa cum se întâmplă de obicei,
