Un număr tot mai mare de francezi din apropierea graniţei cu Germania se angajează în ţara vecină, unde rata şomajului este de două ori mai redusă, evidenţiind astfel diferenţele majore dintre cele 17 state ale zonei euro în privinţa piaţei muncii.

Şomajul în regiunea franceză Alsacia este de circa 10%, în timp ce de partea cealaltă a Rinului, în landul german Baden-Wuerttemberg, se situează la aproximativ 4%, potrivit Bloomberg.

Alsacia simbolizează integrarea politică şi economică a Europei începând din anii '50. Regiunea a intrat în componenţa Germaniei în 1871, în urma războiului franco-prusac, a revenit Franţei la sfârşitul Primului Război Mondial în 1918 şi din nou sub controlul Germaniei în Al Doilea Război Mondial. Franţa a recuperat provincia de graniţă în 1945, odată cu retragerea ocupaţiei naziste. În prezent, în oraşul Strasbourg îşi are sediul Parlamentul European, un simbol al reconcilierii europene.

După introducerea euro, Franţa nu a reformat piaţa muncii în aceeaşi măsură ca Germania. Autorităţile de la Berlin au adoptat în urmă cu un deceniu o serie de măsuri susţinute de cancelarul de la acea vreme, Gerhard Schroeder. Schimbările au îmbunătăţit eficienţa sistemului de plasare a forţei de muncă, au redus ajutoarele acordate şomerilor şi posibilităţile de pensionare anticipată, împingând un număr ridicat de persoane să accepte posturi part-time sau temporare.

În timpul crizei financiare din 2008-2009, flexibilitatea pieţei muncii a ajutat Germania să menţină o rată scăzută a şomajului.

În Franţa, piaţa muncii este reglementată printr-un set de reguli de 3.200 de pagini, care organizează totul, de la clasificarea slujbelor la modul în care pot fi făcute concedierile. Parlamentul a aprobat un pachet de reforme în luna mai, dar acestea sunt insuficiente, afirmă reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Cancelarul ger