Atât a mai rămas până când la Cotroceni se va instala un nou președinte după alegerile prezidențiale. Deocamdată, toată lumea pare că e în mari căutări de candidat care să rupă gura electoratului. Nu cred că mai încape discuție cu privire la faptul că alianța PSD -PNL nu-l va avea candidat pe Antonescu. Cel mult Antonescu va fi candidatul PNL, pentru că după cum merg lucrurile PSD va prezenta propriul candidat ca să poată reedita vremurile de demult, în care avea și președintele și primul ministru.

Liberalii probabil că se vor încăpățâna să-l scoată în față pe Antonescu, deși acesta nu cred că va putea câștiga competiția nici cu propria nevastă. Dar poate până atunci liberalii îl vor devora pe Antonescu și vor scoate alt candidat care să nu-și fi dat arama pe față, așa cum a făcut Antonescu pe vremea când i s-a asigurat interimatul la Cotroceni. Povestea cu erodarea candidatului prea devreme scos în față este cât se poate de adevărată, dovada vie fiind chiar Antonescu. Dacă nu ni s-ar fi spus până la intoxicare că el va fi următorul președinte, poate nici nu am fi fost atât de atenți la gafele monumentale pe care le-a făcut, precum și la aranjamentele sinucigașe, înhăitându-se pentru bani sau imagine cu Voiculescu și Gigi Becali.

În tabăra cealaltă, a PSD, lucrurile sunt și mai încurcate, pentru că sub președinția lui Victor Ponta s-au dezvoltat tot felul de noi centre de putere care se luptă între ele pentru supremație. Ponta poate cădea oricând victimă acestor lupte interne, pentru că vremea lui Năstase, când cine mișca, mișca mort, a trecut. Social democraților le va fi greu să nominalizeze un candidat la președinție, nu pentru că nu ar avea pe cine, ci pentru că sunt mai mulți cei care vor.

Cel mai rău o duce PDL, care de când a fost părăsit de Băsescu pare că nu-și mai găsește locul pe eșichierul politic, primind lovituri aproape în fiecar