Partidul Mişcarea Populară, anunţat ca fiind o Albă ca Zăpada în politică şi al cărui semn electoral este mărul, a făcut deja două mutări - i-a făcut loc la masa deciziilor fundaţiei omonime în care va intra Băsescu la încheierea mandatului şi şi-a luat sediu vizavi de Cotroceni.

Susţinătorii noului partid prezidenţial, Mişcarea Populară, ale căror semnături au fost aduse săptămâna trecută la Tribunalul Bucureşti, provin cu precădere din judeţele în care PDL are, în ultima perioadă, tot mai mulţi disidenţi, de la primari la lideri de filiale sau în care actualii consilieri de la Palatul Cotroceni au legături puternice. În top 3 se află Constanţa, Galaţi şi Olt. Urmează Arad, Dâmboviţa, Neamţ, Argeş, dar şi judeţe în care PDL-iştii ar putea avea surprize în perioada următoare: Dolj, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Braşov, scrie gandul.info.

Până să se înfiinţeze cu acte în regulă, Partidul Mişcarea Populară, anunţat în repetate rânduri ca fiind o Albă ca Zăpada în politică şi al cărui semn electoral este mărul, a făcut deja două mutări. Prima: i-a făcut loc, prin statut, fundaţiei omonime în care preşedintele Traian Băsescu va intra după încheierea mandatului, la masa deciziilor din partid. A doua: şi-a închiriat un sediu, până în 2018, chiar peste drum de Palatul Cotroceni.

În judeţe, unii dintre liderii sau parlamentarii PDL au deja explicaţii pentru valul de "trădări". "E o chestiune subterană, se ocupă fostul senator Marius Necula şi un consilier local nemulţumit. Au convins şi membri PDL, dar nu membri marcanţi. Sunt din fostul PLD care au trecut la PDL", a identificat liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, potenţialii traseişti de la Galaţi. Alţii n-au dat însă în filialele lor de niciun potenţial trădător care să-i pună pe gânduri. "N-am nici primari care să plece, nici nu ştiu de membri care să fi semnat. Cu toate eforturile mele, n-am găsit