În zece ani de domnie, moştenitorul la tron al regelui Ferdinand a reuşit să pună capăt crizei economice, dar a contribuit şi-a asistat neputincios la destrămarea României Mari
Iuliu Maniu este însărcinat cu formarea unui nou guvern naţional ţărănist, dar „Adeverul” atenţionează : ”Criza de guvern s-a sfârşit, dar criza politică reîncepe, ba chiar intră într-o fază mult mai gravă”. Deşi după toate semnele lucrurile nu par a fi tocmai în regulă, în „Adeverul” din 19 iunie 1930, Iosif Nădejde îi linişteşte pe cititori, prin articolul „Normalizarea vieţii publice. Dece se agită spectrul dictaturii” :„ Se flutură astfel la orizont spectrul unui regim de dictatură. Iar spre curiozitatea lucrului, prevestirile de Cassandră sunt făcute pe un ton de aşteptare veselă şi de mare bucurie (...). De alminteri, dictatura a cărei umbră e agitată la orizont rămâne o simplă sperietoare, de vreme ce însuşi regele, prin felul cum şi-a inaugurat domnia, dovedeşte intenţia de a se menţine în lăuntrul normelor strict constituţionale”.
Cult şi cultură
La puţin timp după revenirea pe tron, Carol proclamă data de 8 iunie drept ziua ”Restauraţiei”, care devine cel mai important eveniment public . Pentru sărbătorirea acesteia, se va pune, în fiecare an, în mişcare un uriaş aparat propagandistic. Au loc parade, se defilează în uniforme, se salută cu palma spre cer, se ţin discursuri patriotarde, în jurul tribunelor oficiale se strâng mulţimi de oameni. După cinci de „Restauraţie”, „Adeverul” relatează cum 25.000 de băieţi şi de fete defilează pe platoul Cotroceni, prin faţa suveranului. De atunci, „Restauraţia” se transformă într-o sărbătoare care se adresează în special tinerilor. Aceştia sunt strânşi sub „umbrela” unui fel de UTC al vremii, numit ”Straja Ţării”. Pe stadionul ANEF, din Capitală, „străjerii” se străduiesc să fie pe placul regelui: au loc defilări, exerciţii sp
