În cadrul unuia dintre recitalurile sale, umoristul rus, Mihail Zadornov, făcea haz de nişte soldaţi, aflaţi într-o misiune pacificatoare în Irak şi care, chipurile, luptau prin pustiu în camuflaj de pădure.

Din păcate, conducerea MAI sau, mai nou, a IGP-ului, se pare că a luat în serios gluma comediantului. Astfel, se preconiza, încă din perioada iernii trecute, ca poliţia naţională să fie dotată cu noi uniforme de vară. Contrazicând proverbul popular: pregăteşteţi carul iarna şi sania vara, unii dintre guvernanţi, probabil considerând înţelepciunea populară ca fiind nedemocratică şi antieuropeană, au hotărât să mâne căruţele prin nămeţi şi săniile prin iarbă. Nihil novi sub sole, ar spune romanii.

Noile uniforme promise poliţiştilor şi prezentate cu pompă în faţa presei trebuiau să fie gata la 1 iulie, apoi la 1 august, iar la data curentă sunt încă în fază embrionară, deoarece compania care a câştigat licitaţia organizată de minister, şi care a rămas, de altfel, în anonimat, nu a început lucrul şi nici măcar nu dispune de materialul brut necesar. Din declaraţiile unui reprezentant al fabricii de textile, intervievat de către jurnalişti, se pare că producătorul nu se grăbeşte să-şi îndeplinească obligaţiunile. Rămâne la discreţia comanditarului criteriul de selectare a învingătorului licitaţiei.

Important e că milioanele au fost pompate în regim de urgenţă. Totuşi două întrebări apar: de ce reforma începe mereu cu uniforma? Şi dacă o simplă schimbare a uniformei durează atât de mult, oare cât va dura reformarea sistemului, unde este nevoie de mai mult decât de stofă şi croitor? Probabil, dat fiind faptul că termenii "reformă" şi "uniformă" au la origine un singur cuvânt "formă", promotorii reformelor "uniformizatoare" din cadrul Poliţiei au considerat că ar fi cam acelaşi lucru.

Dar DEX-ul spune că reforma reprezintă "o transformare politică, ec