Cel mai bine plătiţi români au acum venituri de aproape cinci ori mai mari decât angajaţii cu cele mai mici câştiguri, diferenţa dintre salariile lor crescând cu peste 500 de lei în ultimii patru ani.

Din vara lui 2010 (când, oficial, am ieşit din criza economică) până acum, salariile maxime pe economie au crescut cu aproape 18%, în timp ce câştigurile minime au avansat doar cu 11%. Iar în termeni nominali, diferenţa – mai bine zis prăpastia – dintre minimele şi maximele înregistrate în statisticile oficiale a crescut cu peste 500 de lei.

Concret, potrivit datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS), în iunie 2013 cel mai mare câştig salarial net a fost de 4.049 de lei, obţinut de angajaţii din industria extractivă, iar cel mai mic – de 880 de lei, obţinut de angajaţii din hoteluri şi restaurante.

Această diferenţă de 3.169 de lei dintre minim şi maxim este cu 518 lei mai mare decât cea înregistrată în vara anului 2010. Pe atunci, cel mai mare salariu era consemnat în intermedierile financiare (3.442 de lei), cel mai mic era tot în turism (791 de lei), iar diferenţa dintre ele era de „numai“ 2.651 de lei.

Tehnologia, mai ofertantă decât serviciile

Ce factori au determinat această adâncire de la an la an a prăpastiei dintre salariile minime şi maxime? „Domeniile care presupun tehnologii înalte sunt mai ofertante decât celelalte, în special faţă de servicii sau comerţ“, a explicat, pentru „Adevărul“, consultantul financiar Aurelian Dochia.

„În trecut, cele mai multe locuri de muncă au fost create în domenii industriale, unde salariile au fost, să zicem, decente, iar ulterior noile locuri de muncă au fost generate în cea mai mare măsură în comerţ şi servicii, unde salariile sunt relativ mici. Acesta ar fi un factor determinant; pe de altă parte, observăm că salariile cele mai bune se oferă în sectoare