Accesul la educaţie, la sănătate, asistenţa socială şi la locurile de muncă sunt cele mai stringente probleme cu care se confruntă cetăţenii de etnie romă din Republica Moldova.
„Deşi copii romi sunt interesaţi să înveţe, părinţii nu-şi permit să-i trimită la şcoală, pentru că nu au surse financiare să închirieze cărţile, să cumpăra rechizite şcolare. Atunci discutăm cu directorul instituţiei de învăţământ şi solicităm să-i scutească de achitarea taxei pentru cărţi“, ne explică Elena Radiţa, mediator social din anul 2009.
Aceasta susţine că lucrează mai mult în bază de voluntariat. „Mi-am dorit să ajut persoanele de aceeaşi etnie cu mine să se integreze mai uşor în societate“, susţine femeia.
Potrivit preşedintelui Organizaţiei Tinerilor Romi „Tarnarom“, Marin Alla, mediatorii activează în bază de voluntariat deja de zece ani. „Am găsit bani şi le-am oferit salarii de 500-600 de lei, dar care au fost achitate doar 3-4 luni. De multe ori asistenţii sociali din sate spuneau că nu se pot apropia de casele romilor pentru că se tem de câini şi de stăpânii animalelor. Mediatorul va fi persoana care va intermedia între instituţiile statului şi comunitatea romă şi va ajuta ambele părţi“, afirmă Alla.
Acesta totuşi spune că s-ar putea să apară situaţii când primarii vor încerca să folosească mediatorul în scopuri politice. „Această persoană trebuie să reprezinte comunitatea, nu un grup sau un clan de romi. A fost înregistrat un asemenea caz în satul Vulcăneşti, raionul Nisporeni, dar a fost schimbat mediatorul“, comunică reprezentantul organizaţiei.
Ministrul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei Valentina Buliga ecrede că prin implementarea acestui proiect se va reuşi incluziunea socială, şcolarizarea, respectarea drepturilor sociale şi economice ale cetăţenilor de etnie romă. „Este un prim pas curajos din partea noastră. Ne propunem să le oferi
