Un caz incredibil ne-a determinat să reluăm materialele cu şi despre copiii instituţionalizaţi. O gaşcă de nesimţiţi îşi bat joc de nişte copii care nu au greşit cu nimic şi pe care statul ar trebui să îi îngrijească. Ceea ce se face la DGASPC Maramureş este o mimare a acestui act. Culmea, pentru această mimă, o parte a şefilor instituţiei încasează bani frumoşi, acumulează averi importante şi se plimbă prin Europa visurilor noastre.
Nu am crezut că se mai pot întâmpla astfel de fapte, dar iată că realitatea întrece orice închipuire, orice scenariu. Recunoaştem că nu am vorbit cu personajele acestui material, dar furia, nervii, neputinţa ne-a determinat să trecem peste acest aspect. Oricum, vom reveni cu mai multe amănunte.
O zi de redacţie în care ne pregăteam să scriem un nou număr din minunatul nostru săptămânal. Aveam subiecte de vară, să spunem, şi ne pregăteam să intrăm în sauna noastră, altfel spus, redacţia.
Telefonul a sunat de trei ori, ca în film. La celălalt capăt, sursele noastre. Am înţeles că este o chestiune urâtă şi am plecat cu tot cu căldura din redacţie. După o vreme, am revenit sfârşiţi, dezgustaţi, sătui de cele ce se întâmplă în direcţia condusă de Nicolae Boitor.
Probabil ne aflăm în faţa unui scandal care va depăşi graniţele României!
În urmă cu ceva ani, DGASPC-ul condus de Nicolae Boitor a încheiat nişte protocoale cu trei fundaţii din Italia. Potrivit acestora, copii din sistemul de protecţie oferit de DGASPC urmau să meargă pe perioada verii în Italia, la familii de italieni care doreau să aducă un pic de mai bine pentru orfanii maramureşeni. Protocoalele au câteva hibe. În loc să fie încheiate între cele două instituţii, respectiv Direcţia şi fundaţiile italiene, cu prevederi clare şi în beneficiul copiilor, sunt articole care permit unor familii de italieni să vină şi să îş
