Pentru a face faţă discuţiilor stârnite de Dosariadă (campania de „demascare“ a foştilor informatori), recitesc Fantomele lui Pacepa, carte scrisă şi publicată de un fost ofiţer DIE sub pseudonimul Gheorghe Ionescu Olbojan. De la primele pagini, îmi dau seama: nu numai că am citit-o, dar şi am subliniat-o în pasajele esenţiale. Ca de obicei nu-mi mai amintesc nici măcar dacă am ţinut-o sau nu în mâini. Memoria îmi joacă feste. Chestie benefică: o pot relua acum ca şi cum aş parcurge-o în premieră. Un avantaj de netăgăduit, dacă mă gîndesc că revin asupra ei cu experienţa lecturilor intense din ultimul timp, prilejuite de Marea Deconspirare. O citesc noaptea târziu, lungit în pat, chitind c-ar fi bună de somnifer. O greşeală, desigur. Pe post de somnifer ar fi nimerită o carte greoaie, obositoare şi plicticoasă. Nu e cazul celei semnate de Gheorghe Iancu Olbojan. Şi pe măsură ce înaintez în lectură, îmi dau seama de unde-l ştiu pe autor. Când am luat cartea din raft eram convins că-l ştiu de la „Suplimentul literar-artistic al Scînteii tineretului”. Confundam – cred – Olbojan cu Rogojanu, un alt colaborator de talent de pe vremea SLAST-ului. Aşa cum el însuşi mărturiseşte în carte, Gheorghe Ionescu Olbojan a debutat la „Expresul” din 1990 de sub conducerea mea. Se cunoştea cu Cornel Nistorescu dinainte de 1989. Adus la subsemnatul, l-am pus la treabă, astfel că, în scurt timp, a stârnit vâlvă, publicând în premieră dezvăluiri despre ramura externă a Securităţii. Continuarea pe siteul Historia.ro