Un vis frumos zboară, de ceva vreme, ca un fluture şăgalnic, prin minţile câtorva brăileni. Pasionaţi să se plimbe pe străzile vechi ale oraşului, lăsându-se mângâiaţi de parfumul vremurilor de demult, aceşti oameni de bine şi-au spus, într-un moment de revelaţie: "De ce să nu concureze şi Brăila la titulatura de Capitală Culturală Europeană? Avem, în Centrul Vechi, unul dintre cele mai mari ansambluri de clădiri de patrimoniu din ţară, avem istorie, avem o mulţime de festivaluri de artă...". Ambiţionaţi de aceste gânduri bune, primii visători au lansat ideea pe internet, iar în mediul virtual au atras imediat alţi visători ca ei. Acum, brăilenii care au acest vis frumos sunt mulţi şi suficient de activi încât iniţiativa lor să fie preluată şi de autorităţile locale. Zilele trecute, cu ocazia unui simpozion româno - francez pe teme de arhitectură, atât primarul Aurel Simionescu cât şi preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, au declarat oficial că Brăila se va înscrie în cursa pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană a anului 2021. Luaţi de valul declaraţiilor, cei doi au promis că vor întocmi proiecte, vor atrage fonduri şi vor face investiţii care să schimbe faţa oraşului, aşa încât candidatura să fie una cât se poate de serioasă.

Acum, pragmatic vorbind, merită Brăila să obţină o astfel de titulatură? Teoretic, ar merita. Visătorii au dreptate: avem un centru vechi unic în ţară şi adevărate comori de arhitectură ce ar putea să-i lase muţi de admiraţie pe turiştii care ne-ar vizita. Asta teoretic! Practic, ştim cu toţii că la felul cum sunt gestionate aceste obiective şi cum este gospodărit oraşul în ansamblu, dacă ar veni cineva să le vadă, în momentul de faţă, ne-am cam face de râs. Candidatura Brăilei este, însă, pentru anul 2021, iar până atunci ar fi timp să punem lucrurile la punct. Pe asta mizează, de fapt, visătorii