Uriaşă diferenţă între acest meci jucat cu încrâncenare între Viitorul şi Dinamo şi partida relaxată din finalul campionatului trecut dintre cele două echipe în care a câştigat cine trebuia pentru a rămâne la masa milioanelor de euro. Acum nu s-a mai văzut un gol caraghios de lejer precum cel înscris de Viitorul (nici nu mai contează cine a îndeplinit atunci formalitatea) pe o fază în care fundaşul stânga al lui Dinamo, Muşat, devenise apărător dreapta şi nimeni din defensiva dinamovistă nu dorea să-l deranjeze cu ceva pe marcator. Acum s-a jucat cu spaţii închise, ocaziile au apărut extrem de greu, meciul a fost realmente încrâncenat. Inestetic, dar credibil.

Gigi Mulţescu a vorbit de o naştere grea şi se pare că la Dinamo chiar este nevoie de o cezariană pentru a se salva noul proiect. Are Mulţescu însă curajul de a tăia cu bisturiul în carne vie şi să elimine nume mari, precum Dănciulescu, ce sufocă prin lipsa lor de eficienţă această echipă care „se caută”, ca să-l parafrazez pe scepticul de serviciu Cornel Dinu? Cum culesul nucilor cere forţă de muncă în perioada care urmează, vârful lui Dinamo, Pape N'Daw, ar putea fi împrumutat să se rodeze pe la un CAP capitalist sau prin ograda unei bătrâne, ca să rămânem la metaforele amarului simbol dinamovist.

Echipa doctorului Haţegan a operat doar în favoarea numelui greu din acest meci, Dinamo. Dacă la henţul lui Rus din propriul careu şi la talpa aceluiaşi Rus din careul advers am acceptat interpretările favorabile lui Dinamo, nu se mai poate accepta faptul că un atac al Viitorului în care s-a şutat şi în bară a fost oprit in­corect că ar fi ieşit mingea afară. Cam multe interpretări în favoarea aceluiaşi nume greu de pe afişul meciului...

Astra şi Dinamo au întâlnit în acest început de sezon echipa lui Hagi. Şi s-a văzut diferenţa dintre o echipă clădită cu bani serioşi şi cu