Romii, al căror Holocaust nazist este comemorat în Ungaria şi unde patru asasini în serie au fost condamnaţi marţi de un tribunal din Budapesta, rămân stigmatizaţi în această ţară şi reprezintă una dintre cele mai mari şi mai sărace minorităţi etnice din Europa, transmite AFP.

Între 10 şi 12 milioane de romi trăiesc pe continentul european, din care şase milioane în ţările Uniunii Europene (UE), majoritatea în Europa Centrală şi de Sud-Est, potrivit Consiliului Europei. Ei reprezintă între 5% şi 8% din populaţia Ungariei de 10 milioane de locuitori. Potrivit AFP, această comunitate ar număra două milioane de persoane în România, 800.000 în Bulgaria şi în Spania. În Franţa, 400.000 de persoane sunt înregistrate ca fiind 'nomazi şi romi'. În Italia, ei ar reprezenta circa 140.000 de oameni. Importante comunităţi trăiesc, de asemenea, în Slovacia şi în republicile fostei Iugoslavii.

Romii sunt la origine o populaţie nomadă, ai căror strămoşi au părăsit nord-vestul subcontinentului indian în secolul al XI-lea şi care au fost capturaţi şi vânduţi ca sclavi în Asia Minoră, înainte de a se împrăştia prin Europa şi restul lumii. Mulţi dintre ei vorbesc o limbă comună, romani, derivată din sanscrită. Adesea priviţi cu neîncredere şi denigraţi mai ales ca 'hoţi de găini', ei sunt obligaţi la o sedentarizare forţată în Europa începând cu secolul al XIV-lea. În România, aceştia vor fi sclavi până în 1856.

Această populaţie a primit diferite nume, în funcţie de ţara de primire: în Spania li se spune 'gitanos', o deformare a cuvântului 'egipteni' pentru că primii romi sosiţi în Europa Occidentală se declarau originari din 'micul Egipt' (Grecia bizantină). Cei care au trăit în ţările germanofone sunt numiţi 'manush' ('fiinţă umană', în limba romani), dar li se mai spune şi 'boemieni', pentru că romii au trecut uneori prin Boemia, sau 'Sinti' (d