Banca Naţională a României a reluat la începutul lunii trecute ciclul de relaxare a politicii monetare întrerupt în primăvara lui 2012, operând în două şedinţe consecutive ale Consiliului de Administraţie tăieri ale dobânzii-cheie care a ajuns la 4,5%, de la nivelul de 5,25% la care s-a situat pentru mai bine de un an de zile. Specialiştii contactaţi de Curierul Naţional au afirmat că deciziile ar urma să se răsfrângă pozitiv pentru statul român prin reducerea costurilor de finanţare ale acestuia, însă măsura în care dobânzile mai mici vor impulsiona economia reală reprezintă o necunoscută având în vedere că slăbiciunea cererii interne are cauze structurale.

BNR copiază o politică monetară laxă promovată la nivelul întregii Uniunii Europene şi care vizează, într-un context recesionar, stimularea artificială a cererii prin politici inflaţioniste, spune Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, care însă nu este de acord că aceasta ar fi de natură să reia creşterea economică pe baze sustenabile. "Este o politică stupidă şi lipsită de sens", ne-a declarat acesta, subliniind că de fapt este vorba despre un ajutor nemeritat pentru segmentele nerestructurate din economie.

Tăierea dobânzilor poate avea efecte perverse şi prin menţinerea randamentelor într-un teritoriu negativ în termeni reali, lovindu-i pe cei care economisesc, atrag atenţia specialiştii intervievaţi de noi. "Este un program de represiune financiară impus de BNR", afirmă analistul financiar Călin Rechea.

O decizie surprinzătoare şi nu prea

În şedinţa Consiliului de Administraţie a BNR de luni, dobânda-cheie a fost redusă cu 0,5 puncte procentuale, la 4,5%, de la 5,0%, în condiţiile în care estimările analiştilor indicau o tăiere de numai 0,25%. Mişcarea este mai abruptă decât se aştepta, dar nu este neapărat surprinzătoare, ne-a