Luni a avut loc deschidera ediţiei a III-a a şcolii de vară “Noi, cetăţeni interactivi ai Europei", organizată de Asociaţia Convergenţe Europene şi Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina.

Am avut şi eu plăcerea de a participa la acest eveniment, de această dată din postura de co-responsabil de proiect din partea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Departamentul, parte a Ministerului Afacerilor Externe al României începând cu acest an, este principalul susţinător al proiectului, alături de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni.

Având în vedere că proiectul câştigă din ce în ce mai multă reprezentativitate pentru ONG-urile din România preocupate de chestiunea românilor de pretutindeni, dar şi că acţiunea devine o tradiţie, am ţinut neapărat să-l aduc în atenţia cititorilor. Vor mai urma şi alte proiecte importante, despre care urmează să afle şi publicul larg, toate specifice prin domeniul acoperit şi prin categoria beneficiarilor, dar în acelaşi timp parte a ceea ce se numeşte Strategia pentru relaţia cu românii de pretutindeni. Axat pe unul dintre cele 5 programe, respectiv Educaţie – Nicolae Iorga, proiectul a reunit la Bucureşti 30 de tineri profesori, elevi şi studenţi din 2 comunităţi româneşti istorice (Serbia – Voivodina şi Ucraina – Bucovina, Transcarpatia) şi din Republica Moldova (singurul stat din lume, cu excepţia României, cu populaţie majoritar românească).

Programul va cuprinde discuţii interactive cu reprezentanţi ai instituţiilor şi societăţii civile româneşti, dar şi cursuri ce acoperă domenii precum cel didactic, lingvistic, istoric, publicistic şi cultural. Şcoala de vară urmăreşte antrenarea participanţilor în promovarea culturii româneşti şi a valorilor europene, iar, pentru o mai bună cunoaştere a României, invitaţii vor vizita muzee, obiective turistice şi sedii ale