- Social - nr. 152 / 6 August, 2013 Descoperit si publicat de N. Iorga in 1902, documentul nu este un testament propriu-zis al lui Mihai Viteazul, ci o suma de cereri ale voievodului enuntate in 12 puncte, pe care le-a adresat imparatului Rudolf al II-lea prin comisarul acestuia, Pezzen, venit la Alba Iulia in iulie 1600 pentru a discuta cu voievodul problema stapanirii asupra Transilvaniei. Documentul se intituleaza foarte sugestiv: "Dorintele lui Mihai-Voda Maria Sa, domnul Ardealului, Moldovei si Tarii Rumanesti, de la Inaltimea Sa imparatul Ramului. Acestea sunt dorintele Mariei Sale”. Acest document a intrat in istoriografia romaneasca si sub titlul: "Si hotarul Ardealului… pohta ce-am pohtit… Moldova, Tara Rumaneasca” (de retinut precizia, detaliile si, mai ales, tonul ritos si ferm al scrisorii). Documentul a fost descoperit de Iorga in Arhiva Imperiala de Razboi din Viena, impreuna cu alte trei documente ale voievodului, ceea ce dovedeste ca acestea au ajuns acolo fie direct trimise prin numeroasele sale solii la Viena, fie prin comisarii imperiali veniti la Alba Iulia. Acest document insa a fost capturat de Basta din cortul voievodului, dupa asasinarea acestuia pe campia de la Turda in august 1601 (s.n.), opinie enuntata de cercetatorul C. Rezachevici, intr-un amplu studiu publicat despre acest document, cu precizarea ca ideile continute in cele 12 puncte au constituit baza tratativelor pe care voievodul le-a discutat la Alba Iulia cu Pezzen, comisarul imparatului, in iulie 1600. Continutul documentului este urmatorul: "Dorintele lui Mihai-Voda Maria Sa, Domnul Ardealului, Moldovei si Tarii Romanesti, de la Inaltimea Sa Imparatul Ramului. Acestea sunt dorintile Mariei Sale”. 1. Cu aceasta sa incuviinteze Maria Sa dorinta Inaltimii Sale, ca sa tina Ardealul si sa-l stapaneasca cu numele de gubernatorie, dar cu asa conditie, ca Inaltimea Sa sa i-l lasa sa-l