Cel mai impunator monument de arhitectura industriala din Braila, Moara Violatos, asa cum este cunoscuta de braileni, a ajuns dupa doua decenii de capitalism exemplul cel mai elocvent al eficientei masinatiunilor ce hranesc mafia imobiliara. Construita in ultimul deceniu al secolului al-XIX-lea, dupa planurile celebrului inginer roman Anghel Saligny, moara Violatos a fost certificata in anul 1897, fiind la acea vreme cea mai mare moara din sud-estul Europei. Moara s-a aflat in proprietatea familiei grecesti Violatos pana la inceputul anilor 1940 cand a fost preluata de statul roman, incercandu-se salvarea mamutului industrial de la faliment. La 11 iunie 1948, guvernul comunist a adoptat Legea cu privire la nationalizarea intreprinderilor industriale, miniere, bancare, de transport si asigurari. Astfel, dupa aproape 5 decenii de apogeu economic, moara de pe malul Dunarii a ajuns in “mainile romanilor”, cum titra propagandistic ziarul Scanteia. Pana la inceputul decaderii, grandioasa moara a cunoscut gloria si si-a pus amprenta in economia Romaniei interbelice. In anul 1921, moara “Violatos”, dotata cu motoare fabricate in Saxonia, avea un capital rulant de 20 milioane lei si o capacitate de productie de 15 vagoane de faina in 24 de ore. Motoarele germane consumau aproximativ 8 tone de pacura pe zi. Descendentii in viata ai familiei de industriasi greci Violatos, octogenari cu un arbore genealogic respectabil, duc de mai bine de un deceniu o lupta acerba pentru a intra in posesia morii din Strada Fata Portului nr. 1. Unul dintre mostenitorii lui Gabriel Violatos, cel care a pus piatra de temelie a morii, locuieste in Braila, un altul in Galati, iar cel de al treilea in Franta. Stamatescu Antoneta, Bunea Alexandru si Teianu Alexandru, mostenitorii grecului Gabriel Violatos, incearca din rasputeri sa intre in proprietatea morii, insa se pare ca acestia mai au de astepta