Sabrerul român a fost învins în semifinale de rusul Reşetnikov cu 15-10, dar la capătul unei zile în care a reuşit cel mai bun parcurs individual al său la Mondiale

Tiberiu Dolniceanu nu avea pînă în 2013 nici o medalie individuală. A cucerit-o pe prima la Europenele de la Zagreb din iunie, şi a fost aur, iar pe a doua ieri la Budapesta, şi a fost bronz. A crescut în trei luni cît alţii în zece. Un Făt-Frumos cu ochi verzi şi o gleznă vulnerabilă, dar cu un imens spirit de învingător. "Se putea şi aur", spune Tibi, stors de puteri, cu costumul încă ud de transpiraţie şi cu puţină dezamăgire în glas. Lucrurile care i s-au întîmplat l-au luat pe sus, într-un ritm pe care doar la sabie îl găseşti. Ritmul acesta l-a dus pînă la bronz, de data aceasta. Are 25 de ani, deja multe realizări şi un viitor frumos.

Început sigur

Budapesta clocoteşte sub soarele arzător, dar în sala principală a complexului SYMA e răcoare, doar spectatorii maghiari şi strigătele lor frig. Tiberiu Dolniceanu şi-a început ziua la 13:30 în compania japonezului Kenta Tokunan. L-a învins cu 15-7 într-un meci în care s-a testat. Mihai Covaliu l-a felicitat, bătîndu-l pe spate. În sala cu multe reflectoare, luminile au scăzut, dar pe planşă meciurile se succed într-un ritm la fel de alert ca al acţiunilor sabrerilor.

Tibi s-a întors pe planşa galbenă după aproape o oră şi jumătate. De data aceasta l-a avut de înfrutat pe Dmitro Boiko din Ucraina. Ca de fiecare dată, Cova a privit asaltul în picioare. Tibi însă nu l-a îngrijorat prea mult. A cîştigat cu 15-12. Netulburat, deşi pe toate celelalte planşe era agitaţie, iar sabrerii unguri ridicau tonurile spectatorilor în celebra "Ria, ria, Ungaria".

Se apropie podiumul

Mai erau doi paşi pînă la medalie, doi paşi italieni. Primul a fost Luigi Samele. cel care a reuşit să-l conducă pe român cu 10-9.