„E timpul să afle țara ce-i Mizilul”, spunea Geo Bogza, acum trei sferturi de veac. Acum, a venit vremea să afle iar nația ce se întâmplă la Mizil. Cum poate fi banalul un eveniment senzațional!

Toată viața mi-am dorit, ca Geo Bogza, să vizitez Mizilul. Mărunta și meschina mea dorință mi s-a împlinit!

Mărturisesc că de când am citit, în adolescență, reportajul lui Geo Bogza despre fantastica sa descindere la Mizil am rămas cu ideea fixă că acolo este un „eldorado” al reportajului pur-sânge.

La fel ca predecesorul meu, i-am rugat pe redactorii șefi de pe la ziarele unde am lucrat să mă lase o zi la Mizil. La fel ca pe el, oamenii mă priveau indiferenți, ba chiar cu un fel de milă pe care o arăți unui om cu temperatură mare.

Dar, iacătă, anul acesta se fac 75 de ani de când Geo Bogza și-a documentat antologica sa creație. Aniversarea mi-a oferit împlinirea măruntului meu deziderat. Pe întâi august, 2013, la ora 9.40, personalul 5081, de Buzău, a pornit scârțâind din toate osiile din Gara de Nord.

Ca ziarist care a pus piciorul pe șase continente, îmi explic emoția care mă cuprinsese. Plecam în aventura vieții! La ora 11 și 16 minute, am coborât pe peronul gării din Mizil. Îmi venea, precum Columb când a descoperit America, să sărut pământul.

Citiți mâine, exclusiv în ediția tipărită, un reportaj „remake” - varianta secolului XXI - după istoricul articol al lui Geo Bogza, documentat în octombrie 1938. Aici puteți citi varianta inițială, de acum 75 de ani, a reportajului literar al lui Geo Bogza. Versiunea modernă, din 2013, o aveți, pe hârtie, la chioșcurile de ziare, mâine dimineață!