Introducerea examenelor de admitere în învãtãmântul superior era sã închidã portile multor facultãti din tarã. La Petrosani, multe specializãri au avut doar între 2 si 10 studenti. Existã tineri nu mai doresc sã-si continue studiile, dar multi sunt si cei care vor sã devinã studenti prin simpla înscriere la facultatea doritã. Sesiunea din toamnã le este favorabilã…
În timp ce recorul Universitãtii din Petrosani, Aron Poantã, fãcea o analizã a situatiei în care la sesiunea de admitere în facultãti nu s-au ocupat toate locurile bugetate, Universitãti cu specializãri asa-zis bãnoase si cãutate din tarã se aflã în situatii critice. Acest lucru pare sã confirme ipoteza rectorului Poantã, cum cã existã un dezinteres al tinerilor de a-si continua studiile.
Dacã la Petrosani, la facultãtile pentru ingineri pe specializãri precum cea industrialã, civilã, a mediului etc., au fost admisi între 2 si 10 tineri, acelasi lucru se poate spune si despre facultãti considerate cu mare trecere în tarã, unde examenul de admitere a fost considerat un asec punând în pericol latura economicã.
De exemplu la Academia de Studii Economice trebuia sã fii foarte bine pregãtit pentru a puntea deveni student, concurenta fiind si de cinci pe un loc. În cea de-a doua sesiune, ASE nu mai organizeazã concurs de admitere, ci selectia se va face ”pe dosare” pentru a ocupa cele 1500 locuri rãmase libere. Locuri neocupate au rãmas si la Universitatea din Bucuresti – facultãtile de Chimie, Fizicã, Matematicã, Informaticã si Stiinte Politice-, la Universitatea de Vest din Timisoara – facultãtile de Litere, Fizicã si Sociologie au anuntat cã organizeazã sesiune de admitere în toamnã -, dar si la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj -toate facultãtile, cu exceptia Dreptului, vor organiza o nouã sesiune de admitere. Examenele de admitere au redus la jumãtate numãrul tinerilor care ajung l
