BNR a limitat variaţiile de curs valutar determinate de intrările şi ieşirile de capital din România, întrucât dacă ar fi permis cursului o libertate totală acesta ar fi ajuns la valori cuprinse între 4 şi 5 lei /euro, a declarat miercuri guvernatorul Mugur Isărescu.
Pentru a balansa volatilităţile mari ale fluxurilor de capital, care au un impact puternic asupra unei economii ca cea a României, banca centrală a acţionat cu trei "tampoane": controlarea cursului valutar, utilizarea rezervei valutare pentru cumpărări şi vanzări de valută, dar şi admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa monetară.
Guvernatorul a comparat volatilităţile fluxurilor de capital cu un tsunami, care nu se observă când marea este adâncă, "dar la mal valul devine devastator".
"Din această cauză - şi nu fac decât să mă repet - noi (BNR - n.r.) am avut o combinaţie de politică monetară care n-a fost deloc ortodoxă, adică având în vedere amploarea acestor intrări-ieşiri de capitaluri pe care n-ai cum să le controlezi, am acţionat cu toţi cei trei factori sau cele trei tampoane în acelaşi timp: am lăsat şi cursul să aibă o anumită variabilitate, flexibilitate, dar nu foarte mare pentru că, dacă am fi lăsat un curs total liber, probabil că mişcarea lui s-ar fi dus între 4 şi 5 lei/euro ca să atenueze aceste intrări şi ieşiri de capital. Şi ştim care este sensibilitatea şi a publicului şi a întreprinderilor legată de evoluţia cursului de schimb şi, în consecinţă, am căutat să limităm mişcările de curs care ar fi fost determinate de aceste intrări-ieşiri de capitaluri", a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă, în care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Un alt tampon utilizat de BNR au fost rezervele valutare, pe care le-a utilizat pentru a cumpăra şi a vinde valută astfel încât intrările şi ieşirile de capital să nu se reflecte în totalitat
