Dobrogenii sunt şi ei în topul zonelor care stimulează cel mai mult natalitatea ţării. Deşi rata fertilităţii româncelor este, în medie, de 1,4, într-un sătuc din Vaslui, sunt multe familii cu câte 5-6 copii.

Sursa: Răzvan Vălcăneanțu

În ultimii doi ani ani, în România s-au născut cei mai puţini copii, de la 1955 încoace. Rata fertilităţii a scăzut şi ea dramatic. Dacă în ,67-,68, o româncă avea treipatru copii, acum, abia dacă mai aduce şi unul pe lume. Salvarea vine din Capitală şi din Moldova, fruntaşe la natalitate.

Lipsa politicilor de stimulare a natalităţii

Rata natalităţii a fluctuat în tandem cu criza economică. Dacă în 2007, s-au născut doar 214.000 de bebeluşi, lucrurile păreau că îşi revin pe fondul "boom-ului economic". Peste 220.000 de copii s-au născut în 2008 şi în 2009, interval în care criza economică nu lovise încă la noi. În 2010, an în care salariile bugetarilor au fost tăiate, numărul nou-născuţilor a scăzut la 212.199, pentru ca în 2011, să ajungă la minimul ultimelor decenii- doar 196.242 de copii. În 2012, numărul naşterilor a înregistrat o creştere foarte mică (201.104). Experţii Institutului Naţional de Statistică susţin că România s-a aliniat tendinţei europene. Recunosc însă că ţările vestice se străduiesc mai mult să stimuleze natalitatea. "Modelul reproductiv din ţările vestice din anii ,70 a influenţat şi România. Totuşi, multe ţări occidentale au o situaţie ceva mai bună, în contextul în care au politici de suport al familiei cu copii", se arată într-un raport INS din 2012.

Deşi rata natalităţii a scăzut la nivelul întregii ţări, regiunile în care aceasta se menţine ceva mai ridicată sunt cele cu un nivel de trai mai bun sau mai ataşate de modelul familei. Cei mai "harnici" sunt bucureştenii şi ilfovenii (23.085 de copii născuţi în 2012), urmaţi de ieşeni, suceveni, constănţeni, băcăuani, timişeni şi p