Primarul Nicolae Dunca vrea neapărat anul acesta să realizeze referendumul, pentru ca Aninoasa să redevină comună.
Ar fi cel mai mare beneficiu pentru cetăţeni, pentru atragerea fondurilor europene, pentru atragerea investitorilor, dar nu şi pentru organigrama primăriei, care va fi mult mai modestă.
Fiind oraş, nu există posibilitatea ca zonele aparţinătoare spaţiului rural să poată beneficia de atragerea de fonduri europene. Tocmai de aceea, la Aninoasa este nevoie de o schimbare. Consiliul Local Aninoasa a stabilit prin HCL zonele aparţinătoare la spaţiul rural, însă legislaţia nu permite atragerea fondurilor europene decât dacă toată localitatea este spaţiu rural.
„Eu vreau referendum, să trecem la stadiul de comună, pentru că nu facem faţă. Noi trebuie să avem tot felul de servicii pentru a fi oraş, pe care nu ni le permitem. Dacă trecem la stadiul de comună nu vom avea decât avantaje. Nu ar trebui să deranjeze pe nimeni că va locui la comună. Dacă ar fi de deranjat, în primul rând ar trebui să mă deranjeze pe mine că-mi scade salariul, dar nu mă deranjează deloc. Când m-am născut eu aici, îi spunea comuna Aninoasa şi era mai bine decât acum. Pentru cetăţeni beneficiile sunt majore: scad impozitele, taxele, se pot accesa fonduri pentru spaţiul rural, acestea pot fi accesate atât fermieri, dar şi de cei care vor să deschidă pensiuni, vorbim de fonduri cu finanţare de până la 90 la sută, nerambursabilă. Dacă ne uităm la comunele din jurul Bucureştiului, acelea, deşi ar putea, nu trec la oraş, pentru că este mai bine şi pentru investitori. Investitorii mari din Vale spun că după ce Aninoasa devine comună vin şi-şi mută sediul pe Aninoasa”, spune primarul.
Administraţia locală va permite însă doar o structură redusă. Numărul de posturi se vor reduce până la 60 la sută. În prezent sunt 47 de posturi la Primăria Aninoasa. După ce va trece
