Povestea durează deja de ceva vreme. Şi continuă să preocupe comunitatea internaţională. Are toate componentele unui „caz“. Trei artiste, cunoscute ca membre ale trupei Pussy Riot, au fost condamnate de o instanţă, pentru „huliganism“ şi „incitare la ură religioasă“, la doi ani de închisoare cu executare. Nadejda Tolokonnikova, Ekaterina Samuţevici şi Maria Alehina au îndrăznit, acum un an, să interpreteze în Catedrala moscovită Hristos Mîntuitorul o „rugăciune punk“. De fapt, a fost un soi de happening politico-religios, sau un protest la adresea patriarhului Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un susţinător înfocat al preşedintelui Vladimir Putin. În această rugăciune-punk-protest, artistele cereau tocmai eliminarea lui Putin. Clipul filmat în biserică le arată pe punkeriţe cîntînd şi dansînd; la un moment dat, se vede şi cum sînt îmbrîncite (nu foarte convingător) de paznici şi măicuţe, în timp ce nişte enoriaşi le privesc speriaţi. Clipul a devenit viral: toate eforturile autorităţilor de a-l ascunde, de a-l şterge de pe reţelele de socializare n-au făcut decît să-i stîrnească şi mai tare pe susţinătorii mişcării.

Dincolo de calitatea discutabilă a actului, e clar, mai ales în lumea occidentală, obişnuită cu valori precum libertatea de exprimare, că în această poveste nu e prea mult de condamnat. Cum să condamni, la tribunal, un act artistic nereuşit? În ţările occidentale cu democraţie consolidată, fetele de la Pussy Riot s-ar fi ales, în cel mai rău caz, cu o amendă pentru tulburarea liniştii publice (pe care ar fi plătit-o făcînd chetă printre fani) şi, eventual, cu nişte ore de muncă în folosul comunităţii.

DE ACELASI AUTOR Dana Moroiu - director editorial, Baroque Books & Arts Mai mult decît samba, carnaval şi fotbal Artă & propagandă - lecţia lui Putin Amazon trece prin Europa Însă, în Rusia, disidenţii vocali sînt intimidaţi sau chiar ares