Se discuta din ce in ce mai des despre o "generatie pierduta". Dupa generatia de sacrificiu, a celor care a trebuit sa traverseze cum s-au priceput tranzitia de la valorile comuniste la cele ale economiei de piata, "generatia pierduta" este cea a tinerilor care nu isi gasesc loc de munca din cauza crizei si a incertitudinilor economice din ultimii 5 ani. Dar, de aceasta data, romanii sunt "in trend".
Sintagma asociata tinerilor romani, de "generatie pierduta", este utilizata in rapoarte ale Organizatiei Mondiale a Muncii (OMM) si in alte studii care trateaza subiectul somajului si fortei de munca la nivel global. Rata somajului in randul tinerilor (15-24 de ani) la nivel global este estimata de OMM la 12,6% in 2013 (in studiul Global Employment Trends for Youth 2013), aproape de varful inregistrat in criza, de 12,7%, in 2009. In cifre absolute, acest procentaj inseamna 73,4 milioane de tineri, iar tendinta este de crestere. Pana in 2018, rata somajului in randul tinerilor este proiectata sa creasca pana la 12,8%, in timp ce raportul dintre somajul in randul tinerilor si cel in randul adultilor se va pastra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7. Ceea ce inseamna ca este aproape de 3 ori mai probabil pentru un tanar sa fie somer decat pentru un adult.
Cele mai afectate tari sunt, poate paradoxal pentru unii, cele cu economii dezvoltate si Uniunea Europeana, alaturate in statistici la acest capitol cu Orientul Mijlociu si Africa de Nord. In aceste regiuni, somajul in randul tinerilor a continuat sa creasca incepand cu 2008 iar, in economiile dezvoltate si Uniunea Europeana, rata a crescut chiar si cu 24,9% intre 2008-2012.
In acelasi timp, exista o discrepanta mult trambitata intre abilitatile celor care isi cauta loc de munca si cunostintele si abilitatile cerute de angajatori, cu tendinta de crestere. Dar exis