Îi întâlnim pe stradă, purtând în spate saci imenşi cu cartoane sau peturi adunate de prin tomberoanele de gunoi. Deşi mulţi dintre ei au locuinţe în diferite zone ale oraşului sau în afara lui, preferă să trăiască pe străzi, în spaţii improvizate, folosite drept adăposturi, în jurul rampelor de gunoi, împreună cu copiii. Dispar pentru o perioadă, alungaţi de Poliţia Locală, după care revin, transformând în focare de infecţie zonele în care se adăpostesc.
În cartierul craiovean Valea Roşie - zona Ucecom, în Craioviţa Nouă - zona catedralei aflate în construcţie, şi mai nou la intersecţia străzii Spania cu Calea Bucureşti găseşti cu uşurinţă cel puţin o tabără de romi care şi-a mutat „reşedinţa“ de vară pe stradă, preferabil în zona platformelor de gunoi. Adună tot ce se poate vinde: fier vechi, hârtie, peturi, electrocasnice, mobilier, haine. Pentru mulţi dintre ei, acesta este modul de a supravieţui de pe o zi pe alta. Pentru locuitorii din zonele menţionate însă, situaţia este extrem de neplăcută. Odată instalată tabăra, romii dorm în jurul containerelor de gunoi, fac foc pentru a-şi prepara mâncare, iar nevoile şi le fac tot acolo, la câţiva metri depărtare de blocuri.
Povestea familiei Tănăsache
Familia Tănăsache s-a stabilit de câteva săptămâni în spatele blocurilor din zona Nanterre, la doar câţiva metri distanţă de strada Calea Bucureşti. Au reuşit să ocupe o zonă situată central, râvnită de mulţi oameni aflaţi în situaţia lor. Au un adăpost dat de primărie - o cameră într-o baracă pe strada Drumul Apelor, au chiar şi un teren de aproximativ 200 mp, primit în urmă cu doi ani tot de la oficialităţi, pentru a-şi putea ridica o casă. Ca sursă de venit au alocaţiile lunare pentru cei opt copii minori, cu vârste între doi şi 17 ani. Au amplasat în jurul ghenelor un pat, o saltea, un fotoliu, piese de mobilier aruncate de locatarii din zonă. „De