Specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au declarat ieri că cenuşa analizată în dosarul furtului de tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam din octombrie 2012 provine din arderea a cel puţin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză. Drumul operelor celebre din muzeu în soba din baie a unei românce din Tulcea.

Rezultatele expertizei solicitate de procurorii DIICOT au fost făcute publice ieri într-o conferinţă de presă, însă reprezentanţii muzeului nu au putut confirma dacă cenuşa expertizată provine de la tablourile furate.

În noaptea de 15-16 octombrie 2012, şapte tablouri ale unor pictori celebri au fost sustrase de patru hoţi români din Muzeul Kunsthal din Olanda.

Ulterior, capodoperele a fost aduse în România, ascunse în trei perne, şi se presupune că ar fi fost arse într-o sobă din localitatea tulceană Carcaliu.

Cazul furtului dintr-un muzeu de maximă siguranţă a căpătat rapid rezonanţe internaţionale, primind eticheta de „Jaful secolului“.

După percheziţii, audieri, interceptări şi arestări ale principalilor suspecţi din acest caz, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile în valoare de 18 milioane de euro au fost sau nu arse de hoţi şi de complicii lor, procurorii DIICOT au solicitat Muzeului Naţional de Istorie a României efectuarea unei expertize.

Rezultatele experizei MINR lasă ancheta „în ceaţă“

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), doctor Ernest Oberländer-Târnoveanu, a precizat însă că nu există o confirmare a faptului că tablourile arse sunt cele furate de la muzeul Rotterdam.

„Cuiele găsite în cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţii, sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind făcute manual, iar după numărul acestora, ar fi fost arse cel puţin trei tablouri“, menţionează expertiz