- sau despre vremea cînd damele au mai multă treabă -
La 15 iulie 1838, Alăuta Românească, suplimentul Albinei Româneşti, publica o odă dedicată dulceţurilor din Album der Boidoirs. Albumul tocmai apăruse la Stuttgart, sub îngrijirea editorilot August Lewald, tipărit de Literatur Comptoir. Traducătorul, din nemţeşte, este un oarecare Klmn căruia îi datorăm amestecurile parfumate ale vremurilor şi îndemnurile savuroase de preparat dulceţuri cu „zahar“. Şi cum se apropie toamna, vă las să vă delectaţi cu frumuseţea textului, sperînd că vă veţi lăsa ispitite de gavanosul cu dulceaţă şi de sticla cu sirop.
„Acest titlu ar putea îndemna pre frumoasele mele cetitoare să aibă feluri de gînduri. Şi cu toate cestea aş pote face rămăşag că ele nu gîndesc acea ce eu gîndesc.
DE ACELASI AUTOR Din prea multă iubire Despre voioşia chefliului şi tristeţea băutorului de apă Mădălin şi rostul educaţiei Cu puşca prin mahala... Fieştecare timp are a sale îndeletniciri pentru care frumosul secs jărtfeşte toate celelalte. Earna, balurile şi suarelele, primăvara călătoriile, vara feredeile şi toamna... dar toamna gîndiţi!... facerea dulceţilor. Însuşi cele mai frumoase dame de lume carele trăiesc în cele mai plăcute petreceri păstrează totdeauna o slăbiciune pentru proastele şi fireştile îndeletniciri a gospodăriei. La zilele noastre nu poate nimene să se împotrivească. Şi am vre să pun rămăşag că însuşi Rahel nu putea cîte o dată să se lepede de o asemenea plecare. Ear de Bettina dinpotrivă nu am pute crede că ea avea un asemenea gust.
Însuşi în Paris, în minuta aceasta, dulcea grijă pentru facerea dulceţilor trage damele de la trebile politicei, a literaturei, a frumoaselor meşteşuguri, a modelor, şi, este mai de necrezut, însuşi de la amor. Harbuzii, gutăile, perele, merele şi poama care stau la privală în tîrg, aşa de frumoase şi de plăcute, însuşi cepăşoa
