Că politicienii români una spun şi alta fac, convinşi de stupiditatea şi credulitatea întregului electorat, e un fapt de domeniul evidenţei. După ce s-a ridicat tensiunea poporului cu imagini din Vila Dante, unde s-ar fi detectat amprente băsiste şi mirosuri chanelo-udriste, a urmat abureala cu scoaterea la vânzare a imobilelor RAAPPS. Acum aflăm că în jur de 40 de demnitari au primit locuinţe de serviciu aparţinând păguboasei Regii, deoarece nu puteau să-i lase pe cei aciuaţi de mult pe acolo fără vecini noi. Normal (vorbim de normalitatea românească, v-aţi prins) că printre cei nou mutaţi nu găsim, ca de obicei, persoane aflate în nevoia urgentă a unei locuinţe, ba având destui dintre ei un surplus de spaţiu de-a dreptul indecent. Probabil că justificarea e simplă, sunând cam de genul: da’ casa din Mihăileanu?! De parcă dl Iliescu şi mulţi alţi foşti şi actuali potentaţi de popor ar fi pus mâna pe mistrie şi portofelul personal când şi-au procurat locuinţele. Din promisiunile electorale ale celei mai cinstite puteri rămân, încet şi implacabil, doar prafuri în ochii celor vrăjiţi cu antena şi duşi de nas cu programul SF de guvernare. Milioanele de locuri de muncă, creşterile salariale şi de pensii, marile proiecte de dezvoltare şi miile de km de autostrăzi s-au scufundat şi ele în piscina vilei Dante, să moară puţin. Populaţia e în continuare împărţită în tabere opuse şi ruginoase, pe ideea pro şi anti băsismului visceral; uitând că apa curgând din robinetele aurite ale demnitarilor e, până la urmă, o simplă gargară. Nimeni nu poate face minuni economice în România, exceptându-le pe cele în folos personal. Dar, aşa cum zicea nenea Iancu, cea mai mare plăcere a românului e să stea la cârciumă şi să critice guvernul. Care, iată, le va scumpi şi băutura, să se înveţe minte să se mai îmbete cu apa chioară livrată lor de politicieni, şi aia la preţ majorat. Deşi nu