Călugări alungaţi pentru că, pare-se, se chercheleau cam des, o biserică plină cu reprezentaţi ale unor zeităţi celtice, un monument de peste trei sute de ani care îţi poate purta numele şi, nu în ultimul rând, unul dintre cei mai demni şi simpatici oameni pe care i-am cunoscut... Ţi-am captat atenţia?

Unul dintre nenumăratele monumente ale Transilvaniei care, pe nedrept, este vizitat doar de câteva sute de turişti anual, este biserica fortificată din Richiş (germană Reichesdorf). Vreţi să vedeţi o biserică, fostă mănăstire, construită de nişte călugări catolici, care au fost alungaţi din Transilvania, pare-se, pentru că se chercheleau cam des (eh, s-or fi ştiut păcătoşi şi mai exagerau cu împărtăşania), unde pe alocuri se văd chipuri de zei păgâni şi unde păcătoşii trebuiau sa facă găuri cu propriile degete în ziduri? Dacă nu v-am convins până acum, atunci merită să mergeţi până la Richiş, doar pentru a-l cunoaşte pe Herr Schaas, ultimul sas al satului, cu o poveste de viaţă impresionantă, care după ce a trecut prin (mult prea) multe în viaţă, este un monument el însuşi de bun-simţ şi optimism... V-am convins?

Unde este Richiş? Cam la mijlocul drumului dintre Mediaş şi Sighişoara părăsiţi şoseaua principală în Saroşul pe Târnavă şi treceţi prin mult mai cunoscutul Biertan (monument UNESCO, fostă reşedinţă a episcopilor protestanţi) şi ajungeţi în Richiş (cam vreo 10 kilometri în total). Aici întrebaţi de Herr Schaas (e bine să îl sunaţi cu o seară înainte, să fiţi siguri că are timp şi vine). Veţi fi uimiţi de optimismul şi vitalitatea acestui octogenar, cu care destinul nu a fost câtuşi de puţin blând. (Herr Schaas FOTO: Horia Urzică)

Întâi vă va explica că locuitorii Richişului au fost cândva cei mai mândri ţărani din Transilvania, mari viticultori, vinul lor ajungând până la „împărăţie”, la Viena. Înainte de ei însă, a fost o mănăstire catolică