Paradisurile fiscale au fost supuse in ultimii ani unui val de critici puternice, in special dupa inceperea crizei financiare, fiind cerute masuri de destructurare a acestora, ca in cazul organizatiilor de crima organizata. Insa istoria entitatilor de tip offshore este mult mai veche, de circa 200 de ani, iar rolul lor in economie nu este atat de nociv pe cat s-ar crede. Wall-Street.ro iti propune un proiect prin care va incerca sa puna in balanta partea demonica a paradisurilor fiscale si cea benefica, care inseamna eficienta in business si afaceri corecte, cu mai putine taxe.

Istoria paradisurilor fiscale se intinde pe aproape 200 de ani, mai exact de la Congresul de la Viena (1815), cand Elvetia si-a declarat neutralitatea.

De la o forma incipienta, finantarea de tip offshore a ajuns in secolul XX sa primeasca atentia media si politica cuvenita, tinand cont ca peste 30% dintre cei mai bogati 200 de oameni din lume, care detin 2.900 miliarde de dolari, isi controleaza averea in totalitate sau in parte prin intermediul companiilor de tip holding gazduite in general de paradisurile fiscale, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

"Fara sa intelegem paradisurile fiscale, nu vom putea intelege cum trebuie istoria economica a erei moderne", spune Nicholas Shaxson, autorul cartii ’Treasure Islands.’

El sustine ca paradisurile fiscale au ajuns in inima economiei globale, iar "tentaculele lor si-au facut loc in aproape orice aspect".

Cat priveste definitia unui paradis fiscal, pana acum diverse organisme internationala, precum FMI sau OCDE, nu s-au pus de acord asupra unei definitii universal valabile. Termenul de paradis fiscal nu mai are nevoie de explicatii, dar, in acelasi timp, si termenul de offshore evoca imaginea unor insule "de vis" din punct de vedere al legislatiei fiscale, cu toate ca Lichtenstein spre exemplu este inconjurat