Se discută din ce în ce mai des despre o “generaţie pierdută”. După generaţia de sacrificiu, a celor care a trebuit să traverseze cum s-au priceput tranziţia de la valorile comuniste la cele ale economiei de piaţă, “generaţia pierdută” este cea a tinerilor care nu îşi găsesc loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii 5 ani. O analiza semnata de Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, coordonator al studiului EY Antreprenorii Vorbesc. 

Dar, de această dată, românii sunt “în trend”. Sintagma asociată tinerilor români, de “generaţie pierdută”, este utilizată în rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM) şi în alte studii care tratează subiectul şomajului şi forţei de muncă la nivel global. Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) la nivel global este estimată de OMM la 12,6% în 2013 (în studiul Global Employment Trends for Youth 2013), aproape de vârful înregistrat în criză, de 12,7%, în 2009. În cifre absolute, acest procentaj înseamnă 73,4 milioane de tineri, iar tendinţa este de creştere. Până în 2018, rata şomajului în rândul tinerilor este proiectată să creascgeneră până la 12,8%, în timp ce raportul dintre şomajul în rândul tinerilor şi cel în rândul adulţilor se va păstra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7. Ceea ce înseamnă că este aproape de 3 ori mai probabil pentru un tânăr să fie şomer decât pentru un adult.

Cele mai afectate ţări sunt, poate paradoxal pentru unii, cele cu economii dezvoltate şi Uniunea Europeană, alăturate în statistici la acest capitol cu Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În aceste regiuni, şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească începând cu 2008 iar, în economiile dezvoltate şi Uniunea Europeană, rata a crescut chiar şi cu 24,9% între 2008-2012.

În acelaşi timp, există o discrepanţă mult trâmbiţată între abilităţile celor care îş