La 30 decembrie 1947, ultimul rege al României, Mihai I era silit să semneze actul de abdicare a tronului ţării şi câteva zile mai târziu, pe 3 ianuarie 1948, părăsea România, pentru ca abia în 1997 să i se permită să se întoarcă pe termen nelimitat în ţară.

În prezent, aproape 30% dintre români l-ar alege rege pe Mihai I, în ipoteza în care România ar reveni la monarhie, formă de guvernământ pentru care ar opta 27,2% dintre români, potrivit unui sondaj INSCOP. Acest rezultat este influențat, printre altele, de schimbarea părerii generale despre circumstanțele în care regele a părăsit țara. Dacă în anii ’90 era răspândită imaginea trenului regal plin cu bani şi obiecte de valoare, acum 41% din români cred că, la abdicare, Regele Mihai nu a plecat „cu bogății“ din țară, spun cercetătorii.

Dacă pe această temă au fost lansate de-a lungul timpului mai multe teorii, fără a se ajunge la o concluzie, despre exil se știe că a familia regală a fost nevoită să muncească pentru a se întreține. Nu există însă informații precise despre activitățile din primii ani de la plecarea din ţară.

Nimeni nu se grăbește să afle ce se întâmplă în România

Pe 5 martie 1948, la două luni de când părăsise România, Mihai denunța, la Londra, actul de abdicare ca fiind unul impus de „un guvern instalat și menținut la putere de o țară străină, un guvern total nereprezentativ pentru voința poporului român”. E declara atunci că „voi continua să servesc poporul român, de care destinul meu este legat inexorabil” apoi se îmbarca pe Queen Elizabeth şi pleca la New York. La acel moment, fostul rege spera să atragă de partea lui liderii occidentali, însă nu primeşte nici un semnal în acest sens. „Mihai constată că nici un Guvern nu dorește să ia contact cu el. Nimeni nu se grăbeşte să afle ce se întâmplă în România. România făcea parte din zona de influență sovietica și