- Istoric - nr. 155 / 9 August, 2013 A fost ofiter in armata austro-ungara, dar a refuzat sa lupte intr-un razboi care nu era al lui. La scurt timp dupa inceperea Primei Mari conflagratii a secolului XX, aflat pe frontul din Galitia, a dezertat, ajungand apoi in Romania. Florian Bogdan sau Florea Bogdan cum apare in alte surse – un muresean cu o biografie atipica –, fost inginer in viata civila, dupa dezertarea sa din armata imperiala a fost cooptat ca ofiter de informatii si contraspionaj in Armata Regala Romana. La terminarea razboiului, Bogdan a fost desemnat parlamentar in primul Parlament al Romaniei reintregite, iar pentru foarte scurt timp a fost chiar Prefect al judetului. In timpul razboiului, actiunile sale pe linie de informatii si contraspionaj s-au dovedit deosebit de utile pentru pregatirea actiunii din data 14 august 1916, moment in care Marele Cartier General al Armatei romane – conform Conventiei politico-militare incheiate cu puterile Antantei – a pus in aplicare Planul de operatii "Ipoteza Z”. Momentul ales – 14 august 1916 – era nefavorabil atat Romaniei, cat si Antantei mai ales datorita situatiei precare a acesteia din urma pe fronturile europene. Totusi, conform intelegerilor convenite anterior, in noaptea de 14/15 august 1916, importante efective ale armatei romane au trecut Carpatii in Transilvania, unde au eliberat mai multe orase, printre care Brasov si Toplita. Fara a fi fost pregatita in mod deosebit, operatiunea din zona Borsec – condusa de Florian Bogdan – a fost una exemplara, deoarece s-a desfasurat fara nicun fel de incidente, iar obiectivele propuse au fost indeplinite integral. Din armata austro-ungara, peste Carpati, in Romania Nascut la 19 martie 1876, la Faragau, langa Reghin, Florian Bogdan a absolvit in 1899, cu rezultate de exceptie, Politehnica Regala din Budapesta fiind pregatit in matematica, geodezie, constructii de ca