Burak Bekdil, cunoscut analist al celor de la Hurriyet, a realizat o radiografie privind cauzele socio-politice care au stat la baza protestelor din Piaţa Taksim, acesta explicând cum în ciuda dezvoltării economice, autoritarismul şi riscul islamizării, reprezintă cauze ale tensiunilor care au cuprins Turcia. Interviul realizat, aşa cum reiese şi din titlu, vine ca o completare a noii ediţii FP, acolo unde subiectul este pe larg dezbătut.

Domnule Bekdil, care este tiplogia votantului AKP?

AKP se bazează pe o puternică susţinere la nivel local, conform mai multor sondaje bucurându-se de o popularitate între 40 şi 50% în rândul electoratului, de două ori mai mult decât principalul partid de opoziţie, CHP. Totuşi, conform unor cercetări, protestele au diminuat popularitatea AKP între 5 şi până la 10%, şi eu cred acest lucru, deoarece partidul de guvernământ nu se bucură de susţinerea unui electorat monolitic. Vorbim aici de conservatorii religioşi, oportunişti, cei care se bucură de dezvoltarea infrastructurii şi a economiei, o parte a turcilor de dreapta care nu puneau mare preţ pe drepturile şi libertăţile civile, sau de liberali, care în marea lor parte, credeau până în momentul izbucnirii revoltelor, că AKP este un partid pro-european şi antimilitarist. Totodată, pe baza mai multor studii făcute, a rezultat că susţinătorii AKP reprezintă profilul tipic al conservatorului din mediul rural, naţionalist şi/sau religios, cu un nivel scăzut de educaţie.

Erdogan este singurul personaj pus la îndoială, sau întregul partid are de suferit?

Aici este ceva interesant, întrucât protestarii îl urăsc pe Erdogan, acuzându-l că este promotorul autoritarismului în Turcia, iar deşi furia acestora se îndreaptă împotriva AKP, totuşi, o mare parte dintre oamenii din Piaţa Taksim consideră că flancul moderat din AKP, precum preşedintele Gul sau vicepremieru