Sa se fi trezit Justitia din adormire? Parchetul General, aflam, la solicitarea IICMER si presiunea presei, a preluat dosarul lui Alexandru Visinescu, fost director al inchisorii Rm Sarat. Pana acum in 23 de ani, Justitia s-a ferit ca Dracul de tamaie sa ancheteze crimele comunismului.
Dosarele au ramas inchise in arhive sa mucezeasca. De ce? Inclin sa cred ca a existat un pact secret intre actorii evenimentelor din decembrie 89/ianuarie 90 cf. caruia acest capitol cat se poate de negru al istoriei romanesti postbelice trebuie sa ramana necercetat. Multi din cei care se inghesuiau pe culoarele noii puteri, la palatul Victoria, sediul FSN, Armata, Cotroceni, servicii, Justitie, era f conectati cu vechiul regim si crimele lui. Erau nepotii, fiii, cumantii, fratii, copiii, rudele celor care au anchetat, au ucis, sau au dat ordin sa fie ucisi oameni. Erau complici la represeiunea sangeroasa care a costat sute de mii de vieti intre 1948/89. Erau beneficiarii vechiului regim, uneori chiar la varf. Proveneau din nomenclatura, din aparatul de partid si de stat, din armata si Securitate, din Justitia comunista. Ideea a fost sa nu se scormoneasca trecutul, sa nu se deschida dulapurile cu schelete, sa nu plateasca nimeni, sa nu fie aratati lumii vinovatii.
S-a gandit cineva oare sa nu se deschida cumva cutia Pandorei? Ar fi insemnat un cutremur social si politic, au zis ei. Regula impusa a fost - in aceasta batalie severa pentru memorie - uitarea, amenzia. Ce a fost a fost, sa ii iertam, s-a zis atunci la varful noi puteri. In concluzie nimeni sa nu fie pedepsit pentru faptele sale. De vina au fost timpurile, mortii, si mai ales victimele. Asa se face ca asasinatele la scara de la Sighet, Aiud, Pitesti, Rm Sarat, Canal etc. au ramas nepedepsite. Complici la aceasta operatie de proportii- Justitia romana din perioada 1990-2013. Nu au fost cautati si fireste, ni
