Sorana pare să fie într-un soi de misiune ale cărei obiective sunt bine definite: intrarea în relevanță și ștergerea unor preconcepții bine înfipte în capul fanilor și admiratorilor ei, sau pur și simplu observatorilor neutri. Ambele misiuni merg bine. După dubla Wozniacki - Jankovic, o victorie la Petra Kvitova dă altă greutate acestei serii. Iar o semifinală la un turneu Premier precum Toronto, venită după altă semifinală la Stanford și un sfert la Washington, și în contextul în care Top 20 e la o aruncătură de băț, ei bine, asta înseamnă relevanță. Dar la fel de important este ceea ce arată Sorana în acest turneu, iar atitudinea ei ajută mult, pentru că ne-o arată pe Sorana într-o nouă lumină.
Discuțiile despre timpul petrecut de Sorana la Las Vegas, în cantonamentul Adidas, acolo unde s-a pregătit intens înainte de startul circuitului nord-american, capătă altă perspectivă acum. Darren Cahill, unul dintre cei mai faimoși antrenori din lume și parte din staff-ul Adidas Player Development Program, spunea că a provocat-o oarecum pe Sorana: "E timpul să decizi ce vrei să faci, ce e important pentru tine, dacă vrei sau nu să intri în grupul elitei. Ce ai de gând să faci pentru asta?" Iar românca dă răspunsul chiar acum, pe teren.
Una dintre problemele din trecut ale Soranei era lipsa de consistență, dificultatea pe care o avea în a confirma un rezultat bun cu un altul la fel de bun în meciul următor; asta, plus tendința de a ieși prea ușor din luptă când lucrurile devin complicate. Cu Kvitova, Sorana a reușit să contrazică ambele idei cu succes. A revenit de la set pierdut și a rezistat cu brio într-un moment foarte complicat din setul doi, genul de situație în care îți vine să dai încolo și tactică, și plan de joc, și tot, și să o iei la fugă. După ce a condus cu 4-0, Sorana s-a încordat dintr-o dată, Kvitova a început iar să joace, și cât ai clipi,