Programele americane de supraveghere electronică dezvăluite de către fostul consultant NSA Edward Snowden au declanşat o polemică dură, obligându-l pe preşedintele Barack Obama să anunţe vineri o serie de măsuri vizând "mai multă transparenţă".

"Distincte, dar complementare", potrivit Biroului Directorului Naţional al Informaţiilor americane (ODNI), aceste programe prevăd - primul colectarea de metadate telefonice, iar al doilea, numit PRISM, supravegherea pe Internet. Ambele sunt reglementate de un tribunal secret, Curtea pentru Supravegherea Informaţiilor Străine (FISC - The Foreign Intelligence Surveillance Court), alcătuit din 11 judecători numiţi cu un mandat de şapte ani de către preşedintele Curţii Supreme.

Acest tribunal a fost creat printr-o lege din 1978 menită să reglementeze supravegherea electronică în urma scandalului Watergate, care a avut loc cu câţiva ani mai înainte. Barack Obama a anunţat consolidarea capacităţilor de supervizare a acestei Curţi, în prezenţa unei "voci independente" însărcinate să soluţioneze un eventual conflict cu Guvernul.

- COLECTAREA DE METADATE TELEFONICE

Acest program a fost creat prin articolul 215 din Patriot Act, adoptat în primele săptămâni după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001. El expiră în 2015, dar, în urma dezvăluirilor lui Snowden, mai mulţi congresmeni au ameninţat că nu îl vor prelungi. El este prelungit o dată la trei luni în baza unui mandat FISC şi obligă operatorii de telefonie americani să pună la dispoziţia Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) metadatele telefonice ale abonaţilorlor lor. Acestea nu cuprind conţinutul conversaţiei, ci numerele de telefon, ora şi durata conversaţiei.

Programul vizează să "detecteze comunicaţii între terorişti care operează în afara teritoriului Statelor Unite cu potenţiali complici în ţară", potrivit ODNI, însă