Profesorul Irinel Popescu (60 de ani), şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, explică punctele slabe din proiectul-pilot al Guvernului privind creşterea veniturilor medicilor.

Din punctul lui de vedere, în România nu a venit încă momentul în care să li se interzică doctorilor să lucreze simultan în spitalele publice şi în cele private.

În acelaşi timp, Irinel Popescu, primul care a făcut un transplant de ficat în România, critică ideea salarizării medicilor pe criterii cantitative, dar speră în reducerea “plicurilor” o dată cu iniţiativa introducerii secţiilor private în spitalele publice, model despre care spune că funcţionează destul de bine în Franţa.

Profesorul Popescu vorbeşte despre nivelul de trai pe care trebuie să şi-l propună medicii şi modul în care acesta poate fi atins, dar explică, pe de altă parte, şi de ce asigurările de sănătate pot funcţiona doar în aceleaşi condiţii în care sunt gândite asigurările CASCO.

Guvernul a negociat cu FMI noi impozite pentru creşterea bugetului Sănătăţii, de exemplu se va plăti CASS, contribuţia de asigurari sociale şi de sănătate şi pentru veniturile obţinute de persoanele fizice din chirii. Vi se pare o soluţie serioasă?

I.P.: Fără să fiu specialist în finanţe, cred că este o soluţie: din punctul meu de vedere, bugetul Sănătăţii ar trebui alcătuit din venituri realizate în mai multe feluri, pentru că mărirea la infinit a unei singure taxe, cea pe care o plătim cu toţii, nu e nici posibilă, nici viabilă.

În perioada când am fost secretar de stat la Ministerul Sănătăţii (1999-2000) o mare parte din venituri veneau din aşa numita taxă pe viciu, care uneori aducea mai mulţi bani decât oferea bugetul statului pentru acest domeniu. Nu spun că taxa pe chirii este în sine o soluţie, dar cred că aceia care gândesc acest sistem pornind de la ideea adunării din mai m