Analiştii aşteaptă dobânzi mai mici la credite, noi minime istorice la randamentele titlurilor de stat și chiar o evoluție relativ stabilă a leului, în ciuda turbulențelor externe, în urma deciziei BNR

Pentru a doua oară consecutiv, BNR a tăiat dobânda de politică monetară, aceasta coborând la minimul istoric de 4,5%. „Perspectivele inflaţiei sunt ajutate de anul agricol bun, precum şi de introducerea legislaţiei pentru reducerea TVA la produsele de panificaţie. Considerăm că impactul direct al deciziei BNR va fi însă limitat“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist Unicredit. Mugur Isărescu crede că în lunile următoare am putea avea chiar inflație negativă, datorită scăderii TVA-ului, dar și efectului de bază (anul trecut au crescut prețurile alimentelor).

Primul câștigător al deciziei de reducere a dobânzii-cheie a fost statul. La o zi după decizia BNR, dobânda la care s-au împrumutat Finanțele de la bănci a scăzut cu 0,25%. După cum explică economistul ING Bank, Mihai Țânțaru, randamentele la titlurile de stat vor coborî spre noi minime istorice. El crede, de asemenea, că pe final de an am putea asista la o scădere a dobânzii pe trei luni la creditele de pe piața monetară la nivelul de 3,9% sau chiar mai jos. „Probabil, în câteva luni, vom vedea şi efectul asupra dobânzilor la creditele şi depozitele în lei, însă efectele în economia reală se vor vedea într-o perioadă mai lungă de timp“, a declarat Florentina Cozmâncă, economist-șef RBS. Mihai Țânțaru este la rândul său sceptic în privința îmbunătățirii creditării, în ciuda ratelor de dobândă foarte mici.

„O revenire a creditării depinde foarte mult de reluarea consumului intern. În condițiile în care perspectivele de reluare a angajărilor emise de companii s-au înrăutățit, iar veniturile angajaților din mediul privat sunt la minimum înregistrat în ultimii zece ani, cei doi indicatori - co