Ordinea si meticulozitatea nu au neaparat un aport pozitiv asupra capacitatii de a crea si de a da avant activitatilor inovatoare si artistice, au descoperit cercetatorii de la Universitatea din Minnescota, SUA.
Dimpotriva, marii creatori, unii ajunsi genii, sunt renumiti prin neoranduirea din birourile lor, din ateliere sau din alte locuri unde isi desfasurau activitatea creatoare.
Se stie, de exemplu, ca Albert Einstein nu numai ca nu concepea sa aiba ordine in biroul de lucru, dar era neglijent chiar si cu tinuta sa, atunci cand se prezenta in public, comenteaza Daily Mail.
Tot neglijent aparea in public celebrul dramaturg Bernard Shaw. Nu ma pot abtine cu acest prilej sa rememorez un eveniment monden pe aceasta tema, care a ocupat paginile ziarelor la scurt timp dupa razboi.
Se spune ca, la o receptie londoneza, un general american in uniforma eleganta, privind hainele mototolite ale dramaturgului si-ar fi permis sa-i spuna: "Infatisarea dvs. domnule Shaw, arata ca Anglia inca mai suporta ranile acestui razboi". Iar scriitorul i-r fi raspuns: "Iar infatisarea dvs. generale, arata de ce".
Tablourile propriilor ateliere, pe care le-au reprezentat in gravuri sau pe panze pictori de renume, ca Renoir, Rembrandt, Van Gogh dar si romanii Petrascu sau Theodor Palady exceleaza prin raspandirea de obiecte fara nicio oranduiala prin toata incaperea.
Totdeauna s-a acreditat ideea ca aceasta varietate de forme a fost un pretext pentru pictori, ca sa-si exerseze priceperea de a le pune in lumina, de a exploata efectul umbrelor si al culorilor, de a-si exersa jocul tuselor.
Se pare insa ca lucrurile nu stau deloc asa. Neoranduiala din ateliere reprezinta in fapt realitatea lucrurilor, acea realitate cu care se complace omul de arta, ca sa se simta in elementul sau atunci cand creaza.
@N_P