Declaraţiile extremiste se înteţesc. Partidul extremist ungar Jobbik nu exclude un confl ict cu România pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. MAE român cere Budapestei să se disocieze de aceste declaraţii. Sursa: Agerpres

Ministerul de Externe a solicitat ieri Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile liderului Partidului Mişcarea pentru Ungaria-Jobbik, Vona Gabor, potrivit cărora formaţiunea sa va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, chiar dacă asta va însemna un conflict cu România.

Vona Gabor a mai declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, desfăşurată în judeţul Harghita, că Ungaria are obligaţia de a susţine şi sprijini în faţa Uniunii Europene obţinerea autonomiei, revendicate de maghiarii din Transilvania.

Răspunsul Ministrului ungar de Externe a fost prompt: Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului şi nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia.

Acesta nu a fost însă singurul incident de natură să agite spiritele. Recent, organizatorii unui miting împotriva regionalizării au susţinut că o femeie româncă a scuipat steagul secuiesc în timpul manifestării. În cele din urmă s-a dovedit însă că femeia în cauză are cetăţenie maghiară.

Declaraţiile extremiste ale preşedintelui Jobbik, formaţiune de guvernământ în Ungaria, nu sunt singulare. Acestea s-au înteţit după ce, potrivit celei mai recente variante a regionalizării propuse de vicepremierul Liviu Dragnea, cele trei judeţe predominant maghiare vor fi separate. Mai exact, actuala Regiune de dezvoltare Centru va fi împărţită în două regiuni, una formată din judeţele Sibiu, Alba, Mureş şi cealaltă din judeţele Braşov, Harghita şi Covasna.

"Nici Ceauşescu nu a îndrăznit în ’68 să facă o organizare teritorială în aşa fel încât cele două judeţe, 3 judeţe să fie împărţite în 4-5-6