Cărţile care ar trebui să deschidă elevilor curiozitatea pentru studiu, respectiv manualele şcolare, au ajuns să aibă exact efectul invers.

Aceasta este concluzia cadrelor didactice de istorie, care susţin că elevii nu mai sunt interesaţi de această disciplină pentru că manualele nu sprijină acumularea cunoştinţelor în formatul actual. În plus, transmit forurilor decizionale din Ministerul Educaţiei că programa şcolară nu respectă recomandarea Consiliului Europei din 2001.

Manualele şcolare şi cu precădere cele de istorie au intrat în atenţia reprezentanţilor Societăţii de Ştiinţe Istorice, care s-au întrunit la Cluj pentru a trage un semnal de alarmă asupra a ceea ce se întâmplă în şcoala românească. Dezbaterea a pornit de la faptul că Ministerul Educaţiei a început proiectarea unor noi manuale şcolare. În acest context, profesori din ţară, dar şi din străinătate s-au întâlnit să discute despre importanţa istoriei în formarea tinerilor europeni. Doljul a fost reprezentat la dezbateri de vicepreşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean (foto), directorul Departamentului de Istorie din cadrul Universităţii din Craiova, care a precizat că, în prezent, se înregistrează mari probleme în predarea acestei discipline. Situaţia ar fi creată tocmai din lipsa consultării cadrelor didactice de către forurile decizionale atât în privinţa proiectării manualelor, cât şi a numărului de ore care ar trebui acordat la clasă.

„Ne confruntăm în ultimii ani cu o lipsă acută a istoriei în învăţământul preuniversitar, de aici şi semnalul de alarmă pe care Societatea de Ştiinţe Istorice încearcă să-l tragă. Nu este prima dată când facem un astfel de demers. Au mai existat şi demersuri anterioare, dar se pare că vocea noastră ajunge destul de greu la forurile decizionale din educaţie. Făcând acum un bilanţ şi văzând experie