Leul s-a apreciat uşor spre sfârşitul săptămânii, după o scurtă perioadă în care reducerea aşteptărilor de inflaţie şi coborârea de către BNR a dobânzii de politică monetară au determinat o depreciere până la 4,4399 lei/euro, cel mai ridicat nivel de curs din ultimele trei săptămâni.
BNR a redus dobânda cu 0,5%, la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie.
Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.
"Recolta agricolă este îmbelşugată în acest an şi preţurile alimentelor au început deja să scadă. TVA la pâine va fi redusă la 9% din septembrie, ceea ce va tăia 0,2% in inflaţia anuală în prima lună, presupunând o transmisie de 25% în preţul final al pâinii. Pe de altă parte, liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi industriali va limita procesul de dezinflaţie. Creditarea privată rămâne slabă, susţinută numai de componenta în lei, care creşte cu rate anuale sub 5% în termeni nominali, în timp ce evoluţia creditelor în valută a intrat încă de anul trecut în teritoriu negativ", afirmă analistul.
Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,4% în iunie, însă acest nivel înalt se explică prin efectul statistic de bază, respectiv faptul că preţurile volatile ale alimentelor au crescut în a doua jumătate a anului trecut, iar preţurile administrate au fost majorate în decembrie şi ianuarie, explică Ionuţ Dumitru şi Nicolae Covrig, economiştii Raiffeisen Bank. În opinia lor, infla