Agresivitatea autoritatilor, sau cateodata a unor reprezentanti ai opozitiei maghiare, cum este si cazul declaratiei din 10 august a liderului partidului Jobbik, trebuie sa fie tratata cu maxima serioazitate, asa cum au facut la momentele potrivite atat premierul cat si presedintele Romaniei. De ce este nevoie de-o atitudine ferma, cand totusi stim ca granitele statelor membre ale U.E. sunt “batute in cuie” ? In primul rand ar trebui sa recapitulam doar doua dintre declaratiile relativ recente despre care pomeneam mai sus. Cu ocazia referendumului de anul trecut, organizat pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, premierul maghiar Viktor Orban ii sfatuia pe cetatenii romani, de origine maghiara, sa nu se prezinte la vot, pentru a bolca astfel demersul guvernului roman. O interventie total nepotrivita care a fost taxata, la momentul respectiv, de catre premierul nostru, Victor Ponta, care spunea atunci ca nu trebuie sa ascultam sfatul liderului de la Budapesta si ca romanii isi decid soarta singuri, fara “sprijin” din afara. Cu doar doua zile in urma un alt lider maghiar, de aceasta data din opozitie, Vona Gabor, facea o declaratie si mai uluitoare afirmand nici mai mult nici mai putin ca va apara drepturile si interesele maghiarilor din tara noastra, asumandu-si responsabilitatea unui conflict cu Romania. La aceasta provocare presedintele Traian Basescu a a avut o replica dura, care a trezit deja foarte multe comentarii , afirmand ca “Romania isi va asuma leadershipul punerii la punct a Ungariei, care a devenit focar de instabilitate in regiune”. Desigur ca este posibil ca interventia presedintelui Basescu sa fie legata de faptul ca , cel putin pana acum , acesta era acuzat ca tolereaza “atacurile” de la Budapesta datorita prieteniei sale cu premierul maghiar. Este de asemenea posibil sa fie o intentie de-a castiga capital politic, pentru ca este binecun