Andreea Vilcovschi, Augusta Teşinschi, Flavia Pintea

Femei rome cu prunci în braţe, boschetari, aurolaci, beţivi dormind sub pe bănci ori sub castani, copii murdari cu mâna întinsă, indivizi ce cotrobăie prin gunoaie – sunt doar câteva dintre personajele care sluţesc imaginea Zalăului, un oraş ce se pretinde civilizat. Din păcate, numărul cerşetorilor şi al oamenilor străzii a crescut în ultimii ani, pe fondul crizei economice care i-a împins pe tot mai mulţi să ceară de pomană. La fel de adevărat este şi faptul că cea mai mare parte a celor care se milogesc pe la colţuri sunt de etnie romă, de la adolescente, la femei trecute de prima tinereţe, fiecare cu câte un copil ce-i atârnă la piept şi, eventual, cu alţi câţiva care i se ţin de fustă.

„Dă-mi şi mie un leu”, ţi se spune pe un ton tânguit în timp ce eşti luat cu asalt pe stradă, la ieşirea din magazine, în timp ce-şi faci cumpărăturile în piaţa agroalimentară, în parcarea hipermarketului Kaufland, în autobuzele Transurbis, pe terase, la biserică, la ghişeele unde îţi plăteşti facturile.

Sunt peste tot. O recunosc până şi autorităţile, care se văd, însă, depăşite de situaţie. „Tot ce pot face agenţii Poliţiei Locale Zalău este să-i amendeze şi să le ceară să părăsească zonele în care cerşesc”, susţine Lucian Trif, purtătorul de cuvânt al instituţiei amintite. Amenda nu ajunge să fie plătită vreodată, iar cerşetorii se mută în altă zonă, departe de ochii comunitarilor, pentru a-şi continua activitatea.

Un rol important în dezvoltarea acestui fenomen îl joacă, însă, tocmai zălăuanii, care, prin generozitatea lor, încurajează cerşetoria. Aşa se face că în municipiu au luat naştere zone cu „vad”, în care cei cu mâna întinsă se pot alege cu un câştig frumuşel după o zi de „muncă”. În această categorie intră platoul din faţa Prefecturii, Pasajul, magazinul Carrefour, magazinul Codiflor din